De ce 74,3% dintre elevi iau peste 5 la Evaluarea Națională, dar doar 48% ating nivelul minim PISA la matematică?
România a obținut 419 puncte la matematică la PISA 2025, sub media OECD de 463 de puncte. Și mai important: doar 48% dintre elevii români de 15 ani ating cel puțin nivelul 2, considerat pragul de bază al competenței matematice în evaluarea PISA.
În același timp, la Evaluarea Națională 2026, 74,3% dintre lucrările la matematică au primit cel puțin nota 5. Cum pot exista două imagini atât de diferite?
Sursa datelor: OECD, PISA 2025 Results – Romania și Ministerul Educației și Cercetării.
Ce este PISA?
PISA — Programme for International Student Assessment — este evaluarea internațională organizată de OECD pentru elevii de aproximativ 15 ani.
În 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. România a fost reprezentată de 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantionul fiind reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de tineri români de 15 ani.
PISA nu urmărește doar dacă elevul își amintește o formulă sau știe să execute un algoritm. Evaluarea încearcă să vadă în ce măsură copilul poate folosi ceea ce a învățat pentru a rezolva probleme pe care le poate întâlni în contexte noi.
Cifra care ar trebui să ne dea de gândit: 48%
La matematică, doar 48% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2 PISA. Media OECD este de 65%.
Aproximativ 52% dintre elevii români sunt sub nivelul 2 la matematică.
Asta nu înseamnă că 52% dintre elevii români „nu știu deloc matematică”. Ar fi o concluzie greșită.
Nivelul 2 urmărește dacă elevul poate, de exemplu, să recunoască fără instrucțiuni directe matematica necesară într-o situație simplă, să extragă informația relevantă și să folosească o strategie potrivită.
una este să îi spui elevului „calculează procentul”, iar alta este să îi dai o situație și el să își dea singur seama că pentru rezolvarea ei are nevoie de procente.
Dar la Evaluarea Națională 74,3% iau cel puțin 5 la matematică
La Evaluarea Națională 2026, înainte de contestații, 106.505 elevi au obținut cel puțin nota 5 la matematică, reprezentând 74,3% dintre lucrările evaluate.
Ar fi incorect să concluzionăm că PISA „demonstrează” că notele de la Evaluarea Națională sunt greșite.
Evaluarea Națională și PISA nu sunt același examen.
Evaluarea Națională verifică în ce măsură elevul stăpânește competențele și conținuturile din programa gimnazială și are o miză foarte concretă: admiterea la liceu.
PISA evaluează elevi de aproximativ 15 ani și pune un accent puternic pe capacitatea de a transfera cunoștințele în situații diferite.
Tocmai aici comparația devine interesantă.
Ce înseamnă, de fapt, literație matematică?
OECD folosește conceptul de mathematical literacy — literație matematică.
În termeni simpli, nu este suficient să știi formula.
Trebuie să poți identifica matematica dintr-o situație, să o folosești și apoi să interpretezi rezultatul.
Nu doar „pot efectua calculul?”, ci și „știu când și de ce trebuie să folosesc acest calcul?”.
Aceeași matematică. Două probleme foarte diferite.
Să luăm un exemplu simplu: procentele.
Calculați:
Elevului i se spune exact ce trebuie să facă.
Descoperă singur operația
Un model conține 16 triunghiuri. Dintre acestea, 6 sunt albastre.
Ce procent din toate triunghiurile sunt albastre?
Într-un item PISA publicat oficial de OECD, problema cu modelul format din triunghiuri roșii și albastre începe exact de la această idee.
Prima întrebare, în care toate informațiile sunt deja vizibile, este clasificată la nivelul 1a.
Dar apoi elevului i se cere să determine procentul după adăugarea unui nou rând, care nu este desenat.
Rezultatul este 40%, iar OECD clasifică acest item la nivelul 2 PISA.
Un alt exemplu: ecuațiile
Rezolvați ecuația:
x = 6
Elevul știe că se află în fața unei ecuații.
O călătorie cu taxiul
Pornirea costă 7 lei, iar fiecare kilometru costă încă 3 lei.
Călătoria a costat 25 de lei.
Câți kilometri au fost parcurși?
Calculul matematic este identic.
Dar în cea de-a doua situație, elevul trebuie mai întâi să transforme povestea într-un model matematic.
Exemplul „Sistemul Solar”
Într-un alt item oficial PISA, elevului îi este prezentat un tabel cu distanțele medii ale planetelor față de Soare.
Apoi primește o reprezentare cu distanțele dintre trei planete și trebuie să descopere despre ce planete este vorba.
Elevul trebuie să consulte tabelul, să compare diferențele și să interpreteze informația. Problema este clasificată de OECD la nivelul 3 PISA.
PISA vs. Evaluarea Națională
| Evaluare bazată pe programa școlară | PISA |
|---|---|
| Conținutul evaluat este delimitat prin programă. | Problema poate porni dintr-o situație nouă sau din viața reală. |
| Elevul recunoaște adesea tipul exercițiului. | Elevul trebuie să identifice matematica relevantă. |
| Procedurile și proprietățile matematice au un rol important. | Accent puternic pe aplicare, raționament și transfer. |
| Datele matematice sunt de regulă prezentate direct. | Informația poate veni din text, tabel, grafic sau reprezentare. |
| Elevul calculează sau demonstrează. | Elevul poate trebui să aleagă, să modeleze, să compare și să interpreteze. |
| Rezultatul este frecvent un răspuns matematic. | Rezultatul trebuie adesea interpretat în context. |
| Pregătirea poate folosi tipare recurente de exerciții. | Schimbarea contextului face parte din dificultatea problemei. |
Un examen predictibil produce și o pregătire predictibilă
Evaluarea Națională are o miză enormă pentru un elev de clasa a VIII-a. Este firesc ca profesorii, elevii și părinții să studieze structura examenului, tipurile de exerciții, modelele din anii precedenți, strategiile de rezolvare și modul de punctare.
Elevul devine foarte bun la recunoașterea unui tipar pe care l-a mai întâlnit. Dar viața reală nu scrie în partea de sus a problemei „proporționalitate directă”, „ecuație” sau „teorema lui Pitagora”.
Poți avea 9 la matematică și totuși să ai dificultăți la PISA?
Da. Și nu este neapărat o contradicție.
Varianta A
Varianta B
Pentru câte ore costă cele două variante la fel?
Acum elevul trebuie să construiască singur ecuația. Iar dacă îl întrebăm pentru ce durată este mai avantajoasă varianta A, nu mai testăm doar ecuația, ci folosirea ecuației pentru a lua o decizie.
România a coborât la matematică față de 2012–2015
Sursa: OECD, seriile istorice PISA pentru România și rezultatele PISA 2025.
În 2012 România avea 445 de puncte la matematică. În 2015 avea 444, apoi 430 în 2018, 428 în 2022 și 419 în 2025.
OECD precizează că diferența dintre 2022 și 2025 nu este statistic semnificativă, dar pe termen mai lung nivelul este mai redus decât în 2012–2015.
De ce avem aceste rezultate?
Nu există o singură explicație. Ar fi prea simplu să spunem că „profesorii nu predau bine” sau că „elevii nu mai învață”.
Inegalitatea educațională este foarte mare
La PISA 2022, elevii români din sfertul socio-economic cel mai avantajat îi depășeau pe cei din sfertul cel mai dezavantajat cu 132 de puncte la matematică. Diferența medie în OECD era de 93 de puncte.
Golurile matematice se acumulează
Matematica este cumulativă. Dacă un copil nu înțelege bine fracțiile, va întâmpina dificultăți la procente. Un gol mic poate deveni, după câțiva ani, un obstacol foarte mare.
Exersăm mult algoritmul, dar nu întotdeauna și transferul
Să știi cum se rezolvă o ecuație este esențial. Dar pasul următor trebuie să fie folosirea acelei ecuații într-o situație în care nimeni nu spune explicit că aceasta este metoda necesară.
Examenele cu miză mare influențează modul de pregătire
Atunci când rezultatul unui examen decide admiterea la liceu, este firesc ca pregătirea să se concentreze pe structura și tipologia acelui examen. Riscul apare atunci când „pregătirea pentru test” ia locul explorării, argumentării și rezolvării unor probleme necunoscute.
Ce ar trebui să schimbăm?
Nu cred că soluția este să renunțăm la exercițiile clasice. Elevul trebuie să știe calcul, proprietăți, formule, ecuații, teoreme și algoritmi.
După ce elevul învață formula ariei trapezului:
nu trebuie să îi cerem mereu doar:
Putem întreba:
O zonă dintr-un parc are forma aproximativă a unui trapez. O rolă de gazon acoperă 10 m².
După calcularea ariei, un elev obține:
Câte role trebuie cumpărate?
Răspuns: 13 role
Matematic, rezultatul împărțirii este 12,3. Dar în realitate nu putem cumpăra 12,3 role. Trebuie să interpretăm rezultatul.
Poate aceasta este adevărata lecție a rezultatelor PISA
Rezultatul PISA nu spune că jumătate dintre copiii români „nu știu matematică”.
Poți memora o formulă. Poți învăța un algoritm. Poți rezolva 50 de exerciții aproape identice. Dar adevărata înțelegere apare atunci când forma problemei se schimbă.
Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem mai des
și apoi:
Dacă răspunsul este da, atunci probabil nu am predat doar un algoritm. Am construit înțelegere matematică.
Surse și lectură suplimentară
-
OECD — PISA 2025 Results, Romania Country Note.
oecd.org -
Ministerul Educației și Cercetării — PISA 2025, rezultate România.
edu.ro -
OECD — Released items from the PISA computer-based mathematics assessment.
Exemplele „Triangular Pattern” și „Solar System”. -
OECD — PISA 2022 Results, Romania Country Note.
Date privind diferențele socio-economice și performanța la matematică. -
Ministerul Educației și Cercetării — Evaluarea Națională 2026.
Rezultatele la proba de matematică.
Notă metodologică: procentul elevilor cu nota minimum 5 la Evaluarea Națională și procentul elevilor care ating nivelul 2 PISA nu reprezintă măsuri echivalente. Ele sunt prezentate împreună pentru a discuta diferențele dintre scopul și tipul celor două evaluări, nu pentru a transforma un prag în celălalt.